・Fredrik Backman: Bunica mi-a zis să-ți spun că-i pare rău

Ce te faci dacă ai aproape opt ani și îți pierzi singura prietenă, pe bunica? Iar lucrurile sunt cu atât mai complicate cu cât e atât de greu să găsești pe cineva ca ea. Cine mai citește în ziua de astăziliteratură de calitate ca Harry Potter și X-Men? Cine mai știe să spună povești dinTărâmul-Aproape-Treaz? Cum îți mai faci alți aliați și cine te mai înțelege? Și în primul rând, cine te mai apără ca pe o mică prințesă punându-și în pericol reputația ori de câte ori nu îți convine ceva? Pentru Elsa acestea sunt probleme adevărate, iar realitatea devine cu atât mai șocantă cu cât descoperă adevărata față a bunicii pornind într-o vânătoare de comori pusă la cale chiar de aceasta.

Fredrik Backman:  Bunica mi-a zis să-ți spun că-i pare rău

Cu părinții în prag de divorț Elsa se refugiază în brațele primitoare ale bunicii. Bunica este complicele ei la orice năzbâtie. Ea o încurajează să nu-și schimbe cu niciun preț personalitatea și să nu-și muleze caracterul conform așteptărilor celor din jur. Și cel mai important, tot ea îi arată că somnul nu este ceva înfricoșător povestindu-i basme inspirate din literatura pe care Elsa o îndrăgește și realitate și îndrumând-o în Tărâmul-Aproape-Treaz.

Bunica Elsei este excentrică. Ei nu-i e teamă de nimic și pare să nici nu fi fost de față când s-a împărțit rușinea în lume deoarece nuditatea pentru ea nu reprezintă un subiect tabu. Ca om, atât prin meseria pe care a avut-o, cât și prin atitudinea ei față de nepoată, este o eroină neapreciată la adevărata sa valoare.



Bunica Elsei, lucrând ca medic chirurg, a salvat o mulțime de suflete și mulți din cei pe care îi cunoaște îi poartă un respect deosebit. Pe de altă parte, mereu a simțit o atracție mai mare pentru aventură decât pentru familie și astfel nu s-a căsătorit niciodată cu bunicul Elsei, cu toate că acesta a iubit-o. Nici față de propria-i fiică nu s-a purtat cu căldură, întrucât nu a fost alături de ea tocmai atunci când nevoia era mai mare. De aceea, a încercat să compenseze cu iubirea față de nepoată.

Elsa este o fetiță care încă iubește cu pasiune poveștile și care consideră literatura științifico-fantastică obligatorie pentru oricine nu e un “cap sec”. Ea are o inteligență ieșită din comun care se reflectă prin cunoștințele vaste cu privire la tot ce o înconjoară și pe care susține că le-a dobândit de pe Wikipedia. Are și principii solide pentru un copil de vârsta ei. Este vegetariană, folosește iPad-ul pentru lectură și nu împodobește brazi adevărați de Crăciun deoarece știe din poveștile bunicii că aceștia sunt siliți să devină sclavi cu ocazia acestei sărbători.

În vorbire Elsa este ironică și sarcastică – nici ea nu știe sigur și nu scapă din vedere nicio greșeală a celor din jur. Este supărată pe mama că are un nou iubit și se teme că Jumătatea – copilul nenăscut din burta femeii, va primi mai multă dragoste și atenție decât ea pentru că Elsa e altfel și Jumătatea nu. Dar nu se simte cu adevărat singură până în momentul în care bunica, cea mai bună prietenă a ei își ia rămas bun de la această lume și pășește pentru totdeauna în Miamas, împărăția fantastică din Tărâmul-Aproape-Treaz.




Moartea bunicii pur și simplu o catapultează pe Elsa direct în viața reală. Dacă tot ce a trăit alături de bătrână până atunci a fost perceput doar ca o fantezie, cu trecerea timpului își dă seama că personajele din poveștile bătrânei sunt oameni adevărați, iar întâmplările sunt fapte reale. Ba mai mult, Elsa află că nici măcar limba secretă pe care credea că o cunoaște doar ea și bunica, nu este o născocire, ci o limbă adevărată pe care bunica însăși a învățat-o de la un prieten drag. În plus, despre împărățiile Tărâmului-Aproape-Treaz află că sunt de fapt sentimente umane cum nu se poate mai autentice.

ȚINUTUL: DESCRIERE
MIMOVAS: eu dansez Împărăția de unde se aleg cei mai buni dansatori;
MIREVAS: eu visez Locul unde sunt străjuite visele;
MIAMAS: eu iubesc Aici se nasc basmele;
MIAUDACAS: eu îndrăznesc Locul de unde izvorăște curajul;
MIPLORIS: eu plâng Împărăția unde sunt purtate amărăciunile ființelor fantastice;
MIBATALOS: eu lupt Sălașul războiniciolor. Pentru ei existența celorlalte împărății constituie motiviția de a lupta;
MIPARDONUS: eu iert Un tărăm construit pe ruinele lui Mibatalos.

Cu toate că nu vei găsi numele împărățiilor din acest roman în nicio limbă de pe acest pământ, ele seamănă oarecum cu esperando sau spaniola și în realitatea Elsei și a bunicii ele aparțin unei limbi adevărate.

Impresii generale despre romanul Bunica mi-a zis să-ți spun că-i pare rău

Când am început lectura, Bunica mi-a zis să-ți spun că-i pare rău mi s-a părut o poveste pentru copii, puțin cam puerilă pentru gustul meu. Nu puteam să înțeleg cum Elsa, un copil modern al secolului XXI încă mai crede în basme chiar și la vârsta de șapte, aproape opt ani, cu toate că este descrisă ca o fetiță inteligentă. Iar poveștile bunicii și personajele lor mi se păreau exagerate și superficiale. Dar pe măsură ce am avansat, a început să-mi placă.



Odată ce Elsa începe să descopere adevărata identitate a personajelor, acțiunea devine mai fluidă. Lucrurile încep să se lege. Elsa face conexiuni și firul narativ se mută din fantezie în realitatea fetiței.

Cel puțin pentru mine, Bunica mi-a zis să-ți spun că-i pare rău nu este un roman care m-a prins de la început. Abia după ce am trecut de prima sută de pagini am început să-l apreciez și să-l citesc cu plăcere. Și știu că înseamnă mult să citești o sută de pagini dintr-o carte care nu te atrage, dar am găsit pe internet prea multe recenzii și mi-a fost recomandată de prea multe persoane ca să nu fiu curioasă de ce va fi mai departe. De aceea, dacă te hotărăști s-o citești și ți se întâmplă și ție să nu te impresioneze în prima parte, ai răbdare pentru că într-un final, nu te va dezamăgi.

IOANA ISHIKAWA – CONSTANTIN

❋ Dacă ți-a plăcut această recenzie te invit să descoperi rubrica Books de la pickandkeep:

Books



Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *