BLOGtech

・Ți-ai cumpăra un pix FriXion dacă ai putea rescrie cu el povestea vieții tale?

FriXion se spune că are superputerea de a înlocui cuvintele spuse…

Mereu mi-a plăcut să scriu. Mai ales de mână.

De când eram mică îmi plăcea să las urma gândurilor mele pe orice bucățică de hârtie, colț de caiet sau coală de scris.

Îmi place să văd cum liniile de cerneală trasate de mâna mea formează cuvinte, cuvintele propoziții și propozițiile povești de viață pe care nu le poate spune nimeni altcineva în afară de mine.

Dar îmi place și să șterg!

Când scriu ceva important (și cam tot ce scriu e important pentru mine) nu scriu decât cu instrumente ale căror urme știu că le pot șterge dacă e cazul.

Nu îmi plac mâzgăliturile care îți distrag atenția de la esența textului. Nici liniile care taie orizontal cuvintele negându-le sensul.

Îmi plac doar paginile curate, scrise ordonat, cu o caligrafie uniformă.

Cred că sună a perfecționism. Dar asta sunt eu și n-am ce-i face.

Acesta este și motivul pentru care am o duzină de pixuri FriXion de la Pilot. Acestea sunt pixuri cu care nu ți-e teamă de greșeli și care te îndeamnă mereu la scris.




De 10 ani FriXion rescrie istorii

Pixurile FriXion împlinesc un deceniu și sunt importate în România exclusiv de Dacris, o companie cu o istorie de 23 de ani pe piața noastră.

Totul a început în 1994 cu decizia îndrăzneață a unei familii constănțene de a deschide un magazin de papetărie în centrul orașului. Multă ambiție și opt ani și mai târziu, compania primește titlul de Regional Reseller of the Year – cea mai importantă recunoaștere la nivel European pentru o companie specializată în produse de papetărie.

În 2013, în aceeași categorie cu Amazon, Dacris e selectată pe lista scurtă pentru decernarea premiului Regional Reseller of the Year și din 2015 devine partener Staples –cel mai mare retailer online și B2B din lume de articole office.

O poveste de succes care continuă să uimească lumea business-ului românesc.

Bineînțeles, nu mai prejos sunt și produsele pe care le comercializează.

Pilot Corporation of America este lider de piață în Statele Unite în rândul producătorilor de instrumente de scris. Iar compania mamă, Pilot Corporation din Tokyo este cea mai veche companie din Japonia din domeniul său de activitate. Cu alte cuvinte pixul FriXion e un produs cu origini nobile și un trecut greu de egalat.

Pilot și-a scris la propriu o istorie fără mâzgălituri cum niciun alt instrument de scris nu a mai făcut-o vreodată.

Acesta este și motivul care m-a pus pe gânduri și m-a făcut să mă întreb:

Dacă mi-aș putea rescrie povestea și să corectez orice fără a lăsa urme, ce aș șterge??

Dacă viața ar fi un jurnal cu aproape 100 de file, oare cum le-aș rescrie cu pixul Pilot FriXion?

Probabil că astfel:

Capitolul I – Începuturi

Aș începe cu primele șapte pagini: copilăria. În primul rând aș șterge toate temerile față debuba și babau.

Pentru fiecare boacănă ce îmi dăruia câte o bubă, aș face un mic semn de exclamare (!) care să îmi atragă atenția că cicatricele dispar, dar timpul în care pot zburda liberă nu se va mai întorace niciodată.

În legătură cu babaul aș scrie niște explicații suplimentare. M-aș asigura că cel puțin în primii 26 ani de existență nu mi se va arăta niciodată și până atunci voi fi văzut atâtea lucruri că voi fi pregătită să-l înfrunt dacă se hotărăște se apară. Ba mai mult, după o vârstă cred că l-aș putea convinge să devenim chiar prieteni.

Aș continua cu școala. Mi-aș șterge toate lacrimile pe care le-am vărsat pentru notele mici și aș scrie subliniind:

Când ieși de aici, nu te va mai întreba nimeni cât ai luat la mate în clasa a V-a!

Mi-aș șterge și lacrimile irosite pentru băieți. Pentru fiecare dată când mi se zdrobea inima, aș face un asterix (*) cu trimitere către subsol unde aș scrie:

* Nu merită să plângi decât dacă plânge și el cu tine!

Capitolul II – Maturizare

Buuun. Aș merge apoi mai departe și mi-aș corecta puțin și comportamentul din adolescență față de mama.

Știi cum sunt adolescenții aceia nesuferiți din filmele americane? Cam așa eram și eu și de aceea mi-aș șterge cornițele:?»?

Aș trece pe urmă la facultate. În jurnalul meu aceasta ar arăta ca un labirint întortocheat cu multe intrări și mai multe ieșiri, cu poteci nebătătorite și destinații complet necunoscute.

Aș șterge tot ghemul acela de șerpișori pentru că arată periculos de amăgitor și aș trasa o singură linie dreaptă cam așa:

Ambiție, muncă și încredere

Va fi bine!

Aș ajunge astfel către finalul primului sfert de jurnal. De acolo aș șterge câteva griji și supărări și mi-aș desena familia și pe cei dragi pe o pagină întreagă.

Aș lua apoi la revizuit tot ce am scris, aș reciti cu atenție de două trei ori, aș mai adăuga câte un smiley face din loc în loc și apoi aș trece la capitolul următor.

Capitolul III – Viitor

Va urma…

IOANA ISHIKAWA – CONSTANTIN

❋ Dacă ți-a plăcut articolul FriXion 10 ani de povești te invit pe blogul nostru:

Blog pickandkeep

29 de comentarii la „・Ți-ai cumpăra un pix FriXion dacă ai putea rescrie cu el povestea vieții tale?

  • Dacă aș putea să-mi rescriu viața oare de unde aș începe?
    În primul rând cred că aș încerca să fiu mai bună cu cei din jur și să petrec mai mult timp cu cei dragi.
    În al doilea rând cred că m-aș îngriji mai mult de propria persoană.
    Cam acestea sunt lucrurile pe care le-aș corecta.

    Răspunde
    • Cu așa gânduri pozitive, sper să găsești cât mai repede un astfel de instrument de scris.

      Răspunde
    • E important să vrem mai mult și să ne dorim cât mai multe schimbări, dar trebuie și să știm să găsim lucrurile pozitive din viața noastră.

      Răspunde
  • Ia să vedem… eu cred că aș schimba… tot! 🙂 Glumesc! Nu chiar tot, dar aș îmbunătăți multe capitole din viața mea.

    Răspunde
  • Din perspectiva mea, luată prin absurd,desigur, greselile comune nu ar trebui sterse, acestea ajutând la formarea ta ca persoana in societate! Oricum,chiar imi place stilul tau si cred ca am sa revin cu o deosebita placere pe blogul tau ! 🙂

    Răspunde
  • Buna! Mulțumesc pentru comentariu și mă bucur nespus că mi-ai scris. Astfel am aflat și eu de tine și de blogul tău. Ai mare dreptate! Greșelile nu ar trebui șterse, ci memorate și corectate pe viitor. Dar cine nu tine spre perfecțiune? 😛

    Răspunde
    • Mulțumesc mult, Raluca! Mă bucur enorm dacă consideri că te-a inspirat articolul meu. Și eu am scris până nu de mult numai cu stiloul.

      Răspunde
    • Ai dreptate! Deși eu cred că aș șterge câteva lucruri din viața mea dacă aș avea cu ce:) Nu cred că m-aș abține.

      Răspunde
  • Oare ce as sterge?

    1. Copilarie – lacrimile pentru note, zilele pierdute la birou, cu teme si invatat, si nu in aventuri minunate
    2. Adolescenta – zilele pierdute la birou, cu teme si invatat, si nu in aventuri minunate
    3. Young Adult – noptile dormite, in loc sa petrec cu prietenii, sa socializez, sa ma exteriorizez
    4. Maturitate – va urma, nu ma simt inca acolo 😉

    Răspunde
    • Semănăm! Și eu aș șterge zilele în care stăteam și câte cinci ore la teme 🙂
      Vorba ta să vedem ce va urma și să dăm tot ce avem noi mai bun de acum încolo.

      Răspunde
  • Ce poveste minunata! M-ai facut sa ma gandesc la copilaria si adolescenta mea si la toate problemele importante de atunci, probleme care nu mai inseamna nimic acum.

    Răspunde
    • Majoritatea problemelor cu care ne frământăm și acum nu vor mai însemna nimic în câțiva ani.

      Răspunde
  • Pingback: Castigatori campanie: Pilot Frixion - Ce ai sterge si ai rescrie in viata ta? - Blogal Initiative

  • Chiar vineri am cumpărat un set Pilot și rezerve pentru școala mândrei mele. Le-am testat și scriau frumos.

    Răspunde
  • Ar fi extrem de interesant sa pot avea un pix de acest gen cu care sa pot scrie cam cum mi-as dori sa arate trecutul meu

    Răspunde
    • Ar fi perfect! Mă întreb doar oare cum ar arăta lumea dacă toți ne-am face viața perfectă în același timp?

      Răspunde
  • Ca sa raspund la întrebarea din titlu: intr-o oarecare masura as dori sa schimb câte ceva la viata mea, cel putin cea din trecut. Dar, doar pe alocuri

    Răspunde
  • Acum un an am facut un curs de marketing. Toate bune si frumoase pana cand profesorul s-a apucat sa ne dicteze ca-n clasa 1 lectiile. Stupoare! Pe langa faptul ca modul de predare era ciudat fara nicio interactiune eu nu mai scrisesem cu mana de cel putin 10 ani. Initial am vrut sa iau notite direct pe laptop, aveam viteza mai mare, dar se pare ca in acest secol trebuie sa dovedesti cu caietul ca ai fost la un curs. Uitasem un lucru care m-a incantat cand eram in scoala, mazgalitul, desenele aiurea facute cu pixul pe marginea sau la sfarsitul caietului. Astea nu pot fi inlocuite cu nimic.

    Răspunde
    • Mie și acum îmi place mult să scriu cu pixul și creionul și când nu mă grăbesc, chiar cu stiloul. Mereu mi-a plăcut să scriu de mână și la cursuri eram aproape singura din sală care scriam chiar tot ce spunea profesorul :)))

      Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *