・Prima dragoste nu se uită niciodată…
Cine spune că nu își mai aduce aminte de prima dragoste, înseamnă că nu a iubit niciodată. Prima dragoste nu se uită toată viața!
Pentru mine prima dragoste a fost devreme, foarte devreme…
În cazul meu cu siguranță prima dragoste a fost legată de muzică. Nu aveam nici 10 ani când ascultam trupe pop și mă îndrăgosteam nebunește de soliștii blonzi ale căror postere din reviste le lipeam pe toți pereții din camera mea.
Nu aveam internet la vremea aceea. Îmi aduc aminte că pândeam melodiile preferate la radio pentru a le înregistra pe casete. Ce vremuri…
Ceva mai târziu, am descoperit la un verișor care avea acces la internet, un program cu care putea descărca în calculatorul său melodiile pe care ceilalți utilizatori le împărtășeau cu restul rețelei. Așa am petrecut căutând piese și fâcând CD-uri cu artiștii preferați nopți la rândul în care îmi vizitam verișorul anume cu acest scop.
Am cântat și la chitară…
La sfârșitul clasei a VII-a, fratele meu mai mare a încheiat în sfârșit un contract cu o rețea de cartier. De atunci am putut folosi în voie internetul chiar și acasă. Ziua aceea a intrat în top 10 cele mai fericite zile din viața mea. Cu muzică la discreție și libertate nemărginită, nu a durat mult până am descoperit genul rock.Iar cu Nothing else matters în minte, mi-am făcut imediat rost de o chitară acustică.
Zdrăngăneam la ea toată ziua și chiar învățasem câteva melodii. Dar, nu mi-a luat o veșnicie să realizez că sunt genul de persoană care preferă să savureze muzica altora decât să o cânte pe a sa.
Până pe la șaptesprezece ani muzica a reprezentat o parte frumoasă din viața mea. Era refugiul unde îmi găseam liniștea, concentrarea și inspirația. Dar, într-o zi, prin nu știu ce minune, ea a reușit chiar să se transforme din alinare în raison d’être și a schimbat la 180 de grade cursul existenței mele. Acela a fost momentul în care am descoperit că genul meu muzical preferat se cântă și într-o limbă care vorbește mult mai pe înțelesul sufletului meu decât orice alt grai și care reușește și în ziua de azi să mă farmece și să îmi trezească toți fluturașii din stomac.
Așa am avut parte de prima dragoste…
E un paradox cum dragostea adevărată e un sentiment atât de dificil de descris și totuși atât de ușor de recunoscut.
Nu fii surprinsă dacă ție nu ți-a zvâcnit niciodată inima în piept la auzul acordurilor muzicale. Există câte un gen de muzică pentru fiecare!
Te îndemn să-l cauți pe al tău și astfel vei învăța să iubești cu adevărat.
Ca punct de pornire în drumul către dragoste, alege cea de-a III-a ediție a Marilor Serate Muzicale ale Bucureștiului. Între 1 și 9 iulie evenimentul reunește interpreți renumiți din țară și de peste hotare într-un spectacol de muzică clasică care îți va tăia răsuflarea.
Fii la curent cu evenimentul și dă un like paginii de Facebook: Marile serate muzicale ale Bucureștiului.
Cine știe? Poate că marea ta iubire te așteaptă să vă întălniți chiar luna viitoare…
Mergi?
IOANA ISHIKAWA – CONSTANTIN
❋ Dacă ți-a plăcut articolulPrima dragoste nu se uită niciodată… te invit pe blogul nostru:
Frumos preambul pentru eveniment 🙂 merci de pont apropos !
Ești una din puținele persoane care sunt convinsă că a înțeles fiecare cuvânt și sensul din spatele lui 😛 Cu plăcere!
Muzica are capacitatea de a ne aminti de momente, locuri sau persoane pe care altfel le-am uita cu timpul. De ce sa uitam acesta vara cand putem sa o retrăim de fiecare data cand vom reasculta melodiile de la acest festival!
Ai perfectă dreptate! Nimic nu te ajută să îți amintești pentru totdeauna momentele plăcute ca muzica.
Cât de adevărat! Cred că 95% dintre noi am inceput cu o chitară acustică și „Nothing else matters”, chinuindu-ne cu bare-ul si cu basicile de la strunele prost setate :))). #sorelatable
Și mai știi că ne blocam când era vorba de melodii cântate la chitară electrică pentru că nu aveam pe atunci? :)) #goodolddays