Pe cât de mult iubesc această perioadă din primii ani de viață ai lui Yori, pe atât stau și mă gândesc uneori dacă nu cumva există lucruri pe care aș putea să le fac în plus pentru el, cum ar fi de exemplu să-i iau mai multe jucării. Dar, după câteva clipe de rătăcire, îmi revin și îmi spun nu numărul și nici prețul jucăriilor îi fac fericiți pe copii.
De când am devenit mamă, tot urmăresc pe rețelele sociale mămici care au copii de aceeași vârstă cu Yori și, comparând, îmi dau seama că nu eu îi cumpăr aproape deloc jucării. Ultima jucărie pe care i-am luat-o este un trenuleț de lemn, de la Kaufland, acum câteva luni și nici că am în plan să-i cumpăr alte obiecte de joacă în viitorul apropiat. Dar asta, bineînțeles, nu înseamnă că Yori nu are suficiente jucării.
Sunt total PENTRU „recircularea” jucăriilor!
Poate că vei râde, dar primele jucării de bebeluș ale lui Yori nici măcar nu i le-am cumpărat eu și nici nu au fost noi.
Primele lui jucării au fost niște jucării cântărețe pe care le-am primit de la un prieten care are două fetițe mai mari cu câțiva ani decât Yori. Când le-am primit erau într-o condiție perfecta și exact la fel le-am păstrat și noi, cu excepția uneia dintre ele pe care Yori a scăpat-o de câteva ori și s-a stricat. Cu ele Yori se tot joacă de la câteva luni încoace și chiar și atunci când nu le folosește, le pune să cânte ca să asculte muzică deoarece nu are acces la telefon, tabletă, laptop sau orice alt terminal de pe care ar putea asculta ceva.
Jucăria din imagine de exemplu, avea desenate niște litere pe fiecare buton, dar pentru că se șterseseră puțin, am folosit acetonă și le-am curățat de tot.
Iar când Yori va crește, dacă aceste jucării vor rămâne în aceeași condiție impecabilă, le voi da și eu mai departe la alt copil care să se bucure de ele.
Tot la categoria jucării primite de la alți copii aș mai putea include și câteva puzzle-uri, jucării de lemn, piese Lego și chiar și un cort, toate obiecte „preiubite”, de care s-au folosit mai întâi nepoțeii mei sau copiii prietenilor.
Sunt total de acord cu recircularea jucăriilor și folosirea lor de cât mai mulți copii, pe de-o parte pentru că jucăriile faptul că sunt foarte scumpe și pe de altă parte deoarece, mai ales cele din plastic, poluează enorm!
Câteva mituri și adevăruri despre jucării
Jucăriile stimulează creativitatea
Da, este adevărat, dar și lipsa sau insuficiența lor face același lucru. Dacă un copil are mai piține jucării, asta nu înseamnă că va deveni un adult mai puțin creativ, ci dimpotrivă. Creativitatea se dezvoltă foarte bine și dacă transformi în jucării obiecte de uz casnic. Îmi amintesc că atunci când eram copil, deși aveam suficiente jucării, eu și cu fratele meu ne făceam singuri propriile jucării din hârtie pentru că ne doream ceva ce nu poate fi cumpărat. Și chiar dacă nu reușeam să facem niște jucării perfecte, nu pot spune că ne afecta în vreun fel acest lucru, ba chiar eram foarte fericiți cu ceea ce aveam.
Copiii trebuie să aibă jucării ca să se joace și să stea cuminți
Poate sună ciudat, dar cred că un copil trebuie să „știe” să se joace ca să stea „cuminte”. Indifetent de jucăriile pe care le folosește, dacă se plictisește de ele în doar câteva minute, atunci clar nu va sta cuminte să se joace. Am văzut că la Yori funcționează cel mai bine exemplul. Ca să se atașeze de o jucărie și să se joace cu ea trebuie mai întâi să-i dau eu idei de joacă. De exemplu, avem un xilofon de metal, moștenire de la verișorul lui, pe care atunci când l-am adus acasă l-a ignorat. Dar după ce am cântat eu la el aproape zi de zi, câteva zile, a început să mă imite și acum, cum dă de el începe să-l zdrăngăne. De asemenea, așa a fost și cu jucăriile de lemn. Iar despre cărți, nici nu mai vorbesc… 🙂
Copiii cu multe jucării sunt mai fericiți
Așa cum am spus și mai sus, nu cred că numărul de jucării face fericit un copil, ci atașamentul pe care îl simte față de jucăriile lui sau măsura în care calitățile acestora îi reflectă personalitatea și se potrivesc cu gusturile lui. De aceea noi nu cumpărăm niciodată jucării din inerție, ci când avem ocazia, deși nu are nici măcar un an și jumătate, îl întrebăm pe el ce îi place, dacă vrea ceva sau nu în mod deosebit și îl punem să aleagă atunci când există două jucării pe care și le dorește.
Regulile noastre privind jucăriile
Seara strângem jucăriile împreună
Dacă nu îți responsabilizezi copilul de mic, mă îndoiesc că la 3-4 ani poți să-i ceri brusc să-și facă ordine în cameră și el chiar să facă. De aceea, seara înainte de somn, noi strângem mereu jucăriile împreună.
Reparăm ce se poate, dacă se poate
Sunt perfecționistă în privința lucrurilor din casă, inclusiv în privința jucăriilor și cărților lui Yori. De aceea, când se strică ceva încerc să repar. Lucrurile fragile (cum ar fi cărțile cu pagini subțiri) i le dau doar când sunt și eu prin preajmă. Iar când ceva nu mai poate fi salvat, îl transformăm sau îl aruncăm, pentru a ne fi mai ușor să facem ordine și curățenie.
Nu ne jucăm prin toată casa
La mine acasă, aproape în orice moment ar veni cineva nu va găsi jucării împrăștiate peste tot, cu excepția camerei lui Yori. O mașinuță sau un cubuleț ne mai scapă pe canapeaua din sufragerie sau pe poadeaua din bucătărie. Dar nu există să fie jucării împrăștiate prin toate colțurile casei. Unii ar putea spune că aceasta este o regulă stresantă pentru copii, dar nu este deloc adevărat. Văzându-ne pe noi că procedăm la fel cu lucrurile pe care le folosim punându-le de fiecare dată la loc după utilizare și Yori a început să învețe locul fiecărei jucării.
Surse de jucării pentru părinții care nu vor nu vor să cheltuiească mult pe lucruri inutile
Cea mai bună sursă de jucării a lui Yori sunt de departe copiii rudelor și prietenilor care au crescut și nu mai au nevoie de jucăriile lor. Dar pe lângă toate drăgălășenile pe care le-am primit de la ei ne mai jucăm și cu alte lucruri.
Ca orice alt copil, Yori se joacă foarte des cu unele lucruri din casă pe care le poate folosi drept jucării. De exemplu, are o papiotă pe care i-am legat-o în așa fel încât să nu se poată deșira, o ruletă foarte mică și inofensivă pentru că are banda fabricată dintr-un material moale și cutii de gumă de mestecat pe care le zdrăngăne ca să le facă să sune.
De asemenea, avem jucării pe care le-am primit cu diferite ocazii și care probabil nu au fost gândite ca jucării, dar noi le folosim ca atare. De exemplu, doi elefanți fabricați din resturi de haine pe care soțul meu i-a primit la un show de modă acum o veșnicie sau un joc de memorie cu animale care se distribuia gratuit într-un showroom de mobilă, pe post de carte de vizită.
Apoi, alte jucării gratuite ale lui Yori sunt câteva plușuri cu animale care au venit la pachet cu detergenți, ciocolată sau produse de îngrijire a pielii pentru copii. Mielușelul de la Johnson’s Baby este doar un exemplu. Nu luăm orice doar pentru că are o jucărie atașată. Dar dacă este vorba de un produs pe care îl folosim în mod obișnuit și în plus jucăria cu care se oferă este ceva ce știm sigur că i-ar plăcea lui Yori, atunci de ce să nu împușcăm doi iepuri dintr-o lovitură?
Tot jucării sunt de asemenea și o bună parte din bibelourile din casă. Acestea nu au fost nici pe departe gratuite și nici măcar ieftine, dar dacă mă gândesc la cât sunt de rezistent și frumos lucrate și la faptul că Yori le folosește din plin acum și probabil cu ele se vor juca și copiii și nepoții lui, iar pe deasupra îmi fac și casa mai frumoasă, atunci au fost chiar un chilipir!
Tot ca să ne distrăm și să mai economisim banii pe care altfel i-am fi dat pe jucării mai pot să adaug faptul că am început să strâng deja materiale din care să confecționăm jucării. În cartea cu urangutani pe care am cumpărat-o de la Ikea și pe care ai văzut-o probabil pe Instagram, te învață să confecționezi urangutani din rolele de carton de la hârtia igienică, așa că am început să le colectez. Și la câte am strâns, am în plan să confecționăm și alte lucruri cu ele, cum ar fi o pistă pentru mașinuțele din lemn. De asemenea, am păstrat toate ambalajele mai frumoase și hârtiuțele colorate din care aș putea să fac cu Yori animăluțe și fructe origami. Poate că nu vor ieși chiar extraordinar fiind din materiale reciclate, dar nici nu trebuie mereu să țintim spre perfecțiune!
În concluzie, are nevoie un copil de multe jucării pentru a fi fericit? Eu cred că nu! Un copil foarte mic are nevoie mereu de un adult, de preferat unul din părinți, care să își facă timp pentru el și să se joace împreună. Cu imaginație și creativitate orice se poate transforma într-o jucărie minunată!
IOANA ISHIKAWA – CONSTANTIN
❋ Dacă ți-a plăcut articolul De câte jucării are nevoie un copil pentru a fi fericit? îți recomand și: