Imediat după ce mare parte din membrii Abnegației sunt uciși de soldați neînfricați aflați sub influența simulării lui Jeanine Matthews, Tris, fratele ei Caleb, Four și Marcus, tatăl celui din urmă își abandonează facțiunile și pornesc în căutarea adevărului pe care Erudiții încearcă să-l țină departe de restul societății. Insurgent, continuarea romanului Divergent de Veronica Roth este o piesă literară ce te ține cu sufletul la gură și promite încă de la primele pagini câteva ore pline de suspans și adrenalină.
Un lucru excelent la romanul Insurgent este faptul că acțiunea din Divergent se continuă într-un mod atât de fluid și natural încât nici nu-ți dai seama că ai abandonat lectura pentru o vreme. Fără niciun fel de recapitulare a primei părți sau un wrap up al volumului precedent, firul epic se derulează firesc, fără a lăsa loc de completări sau interpretări.
În acest volum personajul lui Tris este mai puternic conturat decât în primul. Și cu toate că acțiunea nu se petrece la o distanță mare de timp, în rândurile cărții descoperim cum Tris se transformă încet, încet dintr-o adolescentă de doar 16 ani într-o femeie curajoasă și puternică.
În afară de Tris, Four este un alt personaj care iese în evidență în acest roman. În Divergent el este reprezentat ca un tânăr calm și hotărât. Dar în Insurgent Four devine un bărbat chinuit de gânduri și frustrări atât față de iubita lui, cât și față de proprii părinți. Față de Tris el se comportă secretos și rece. Iar față de cei care i-au dat viață își schimbă atitudinea de la frică la curaj și de la ură la acceptare.
Sistemul elaborat al facțiunilor se prăbușește
Primul roman al seriei s-a bazat pe descrierea cât mai amănunțită a Abnegației și Neînfricării. Cel de-al doilea oferă detalii despre Erudiție, Candoare și Preitenie.
În Insurgent Erudiția declară război Abnegației și celor fără facțiune; Candoarea încearcă să-i sprijine pe cei slabi; Iar prietenia își dovedește atât utilitatea cât și neutralitatea față de celălalte facțiuni.
Cu toate că rolurile fiecărei facțiuni sunt clar stabilite de la început, din cauza poziției adoptate de fiecare lider de facțiune în parte și a intervenției celor fără facțiune care se dovedesc a fi mult mai capabili și mai organizați decât sunt caracterizați în primul volum, echilibrul fragil al societății se prăbușește într-un haos total. Valoarea vieților omenești este redusă la nimic. Și de dragul păstrării unui mare secret, erudiții nu cruță pe nimeni.
Tot în acest volum am aflat mai multe despre conceptul Divergent. Divergenții, persoanele care puteau face cu brio parte de două sau chiar trei facțiuni, sunt mai numeroși decât se lasă de înțeles în primul volum. De fapt, chiar câteva personaje importante din prima carte se dovedesc a fi divergenți care își ascund adevărata natură.
Un final explosiv
Partea cea mai interesantă a volumului Insurgent este pe de parte sfârșitul. Dacă tot romanul este o luptă aprigă pe viață și pe moarte, finalul l-am perceput ca pe liniștea dinaintea unei furtuni chiar și mai mari.
În deznodământ aflăm motivul pentru care modelul facțiunilor a fost adoptat și impus. Și de asemenea, ne trezim cu un milion de întrebări legate de restul omenirii. Există oare viață în afara zidurilor păzite de neînfricați ale orașului? A văzut vreodată cineva ce se află dincolo? Merită să lupți pentru adevăr? Sau adevărul însuși este o imensă, înspăimântătoare, amenințătoare, periculoasă… pustietate?
IOANA ISHIKAWA – CONSTANTIN
❋ Dacă ți-a plăcut această recenzie te invit să descoperi rubrica Books de la pickandkeep: