Mo Hayder: Insula Porcilor

Credeam că sunt într-o anume măsură familiarizată cu opera scriitoarei britanice Mo Hayder, dar oricâte cărți aș citi, fiecare nouă lectură mă lasă mută de uimire.

Unde adierea vântului miroase a porc

Joe Oakes, poreclit și Oakesy, este un jurnalist de senzație care își câștigă traiul scriind despre impostori religioși și apariții bizare precum Yeti sau Chupacabra. Intrigat de un fenomen misterios, el merge pe Insula Porcilor să afle adevărul despre o înregistrate a unui turist care se pare că l-a prins pe bandă pe Antihrist în persoană. Cele câteva cadre, filmate dintr-o barcă, surprind pe malul insului o ființă jumătate om, jumătate animal, cu o coadă lungă, acoperită cu piele umană. Filmarea face valuri atât în rândul amatorilor de senzații tari, cât și a celor mai puțin interesați de astfel de evenimente. Dar Oakesy este aproape convins că întreaga lucrare malefică nu este decât un mic spectacol pus în scenă de un adolescent plictisit, iar el și camera lui pot scoate la iveală șiretlicul.

Bestia care umblă liberă pe malurile Insulei Porcilor nu este singurul lucru straniu care se petrece în acest colț de lume, Pe bucata de pământ, odinioară pustie, s-au mutat de ceva timp o comunitate de preoți psihogenici înființată de pastorul Malachi Dove. Crezând cu tărie că medicina este de fapt o lucrare diavolească, secta protestantă și-a creat propriul refugiu, în mijlocul apelor Scoției, unde trăiește, mănâncă, se roagă și își așteaptă sfârșitul zilelor într-o comunitate ce își dorește a fi aproape de Dumnezeu. Dar uneori nici natura virgină sau pustnicia nu reușește să aline suflete deoarece secta este măcinată din exterior de presupunerea oamenilor cum că s-ar închina lui diavolului și din interior de dispariția curioasă a călăuzei lor spirituale, Malichi Dove.

Pe de altă parte, Joe Oakesy pasionat din adolescență de așa-zisele fenomene paranormale și având o istorie zbuciumată de douăzeci de ani cu pastorul Malichi Dove acceptă provocarea de a face lumină asupra întregului caz. Și astfel, se trezește în mijlocul unui masacru mai sângeros decât Iadul însuși.

Dacă există un thriller perfect, cred că l-am găsit

Îmi place literatura thriller care mă ține cu sufletul la gură și îmi zgândăre imaginația. Cu toate acestea, Insula Porcilor este genul de carte la care nu poți anticipa absolut nimic. Și este cel puțin ciudat. Mo Hayder nu este genul de autor care să te țină în suspans sute de pagini până afli cine este criminalul. Ba dimpotrivă! Îți face cunoștință cu el încă de la început și apoi ZBANG! na poftim că de fapt nu știi nimic!

Poate pentru că este britanică și are un alt simț al umorului; Sau poate pentru că este femeie și gândește cu altă parte a creierului față de autorii de thriller-uri, bărbați, pe care i-am citit până acum… Nu știu sigur care este motivul. Dar cert este că Mo Hayder are un stil cu totul și cu totul aparte. Cărțile ei sunt atât de inteligent scrise încât nu simți niciun efort să reții fragmente din întâmplări sau detalii cu privire la personaje. Iar atmosfera întunecată și parcă lipicioasă, îți dă o stare de spirit excelentă pentru lectura unui thriller. Și totuși, faptul că ți se pare că înțelegi ce se întâmplă în cărțile ei și știi unde ajungi, e doar o impresie. Cu măiestrie te joacă pe degete la fel ca pe propriile personaje și te prinde într-o cursă în care îți vei stoarce creierii ca să poți să mai ieși.

IOANA ISHIKAWA – CONSTANTIN
❋ Dacă ți-a plăcut articolul Insula Porcilor te invit pe blogul nostru:

・Blog pickandkeep