・În căutarea celor mai bune vinuri din Transilvania și Oltenia – 14 crame

La firma pentru care lucrez, am primit toamna aceasta o cerere pentru a organiza o excursie business cu degustare de vinuri. Clientul știa ce își dorește de la România și era focusat pe zonele Transilvania și Oltenia unde căuta vin alb, potrivit pentru piața japoneză. Cerința de bază era una simplă: un raport cât mai bun calitate / preț, iar provocarea adresată mie a constat în descoperirea cramelor care să îndeplinească această condiție.

Cum timpul nu era în favoarea mea – trebuia să înghesui cât mai multe vizite în doar cinci zile, așa că am făcut un plan astfel încât la sfârșit să putem obține o imagine de ansamblu cât mai bună. Și iată ce am vizitat:

14 Crame în 5 zile



#1 Crama Familia Petru

În prima zi, am pornit direct către crama familiei Petru. În Târnăveni, după câteva ore bune de condus, ne-am întâlnit cu domnul Oliviu, un bărbat bun la toate care după ce ne-a prezentat crama, ne-a invitat să degustăm din gama sa de vinuri.

Așa cum îi spune și numele, Crama Familia Petru este o afacere de familie. Începută de domnul Oliviu împreună cu băiatul său, aceasta s-a transformat într-o marcă de vinuri cunoscută pe plan local. Între timp, fiul s-a reorientat către alte domenii. Dar tatăl, aprofundând tehnologia de vinificație, a continuat să investească în hobby-ul său.




Producția de vin a familiei Petru nu este foarte mare, iar strugurii provin de la producătorii din zonă, însă gustul compensează cantitatea. Cupajele sunt echilibrate și caracterul fiecărui tip de strugure iese delicat în evindență. Dacă ar fi să aleg și un câștigător, perechea Riesling Italian și Fetească Regală pot spune că a fost preferata mea.

#2 Crama Villa Vinea

A doua zi, am zis să rămânem în zonă și am trecut pe la Crama Vila Vinea. În pivnița acestei crame mi-a atras atenția o statiue a Sfântului Mucenic Trifon, ocrotitorul viilor și livezilor, care păzește cu ochi ageri butoaiele de vin. Mi-am imaginat ce sărbătoare trebuie să fie la această cramă de 1 februarie, ziua acestuia și am revenit în magazin pentru o degustare.

La crama aceasta am descoperit că în zona Transilvaniei se cultivă două tipuri de Riesling, cel italian și cel de Rin, german, al cărui vin îl recomand când vine vorba de brandul Villa Vinea.

#3 Crama Jelna

La Jelna s-a pus pe ploaie. După ce mi-am noroit puțin adidașii plimbându-mă de colo-colo între cramă, depozit și locul de degustare, vinificatorul, un tânăr de 28 de ani, ne-a vorbit despre simbolul specific brandului Jelna.

Amprenta Transilvaniei, așa și-au dorit cei de la Jelna să-i perceapă consumatorii în momentul în care au desenat logo-ul firmei. Și cred că au pus punctul pe i cel puțin cu vinurile produse din Pinot Noir și Fetească Regală.

#4 Crama Liliac

Am încheiat a doua zi în vârf de deal, cu o degustare la lodge-ul Cramei Liliac. Într-o atmosferă de poveste aici am băut vin produs în regiunea Lechința, o zonă viticolă recunoscută încă din perioada imperiului roman.



Localnicii spun că pe vremuri, în aceste vii, pentru a ține moliile departe de plantațiile de struguri, locuitorii creșteau lilieci în turlele bisericilor, istorioară din care s-au inspirat și producătorii vinului Liliac.

Din câte crame am vizitat, am observat o diferență mare între aroma și calitatea vinurilor în funcție de gamă. În general, din punct de vedere al gustului, gamele premium sunt mult superioare celor de masă, iar acest lucru se reflectă și în preț. Cu alte cuvinte, vinul este atât de bun pe cât plătești pentru el. Dar la crama Liliac, ceea ce m-a surprins este faptul că și Lili, cea mai convenabilă gamă dintre produsele acestei vinării, are un gust premium!

#5 Crama Lechburg

Crama Lechburg este o cramă cu influențe săsești. Așezată la poalele Carpaților, tot în arealul Lechința, crama Lechburg produce vin în vechiul spirit săsesc. Se spune că în Lechința sașii și-au consolidat așezările încă din secolul al 13-lea veniți fiind din văile râurilor Rin și Mosel.

De pitorescul peisaj și gustul aromat al strugurilor a fost atrasă și familia italiană care a cumpărat crama în 2015 și a început să producă vin ecologic. Pentru a păstra plantația ferită de dăunători, producătorii folosesc produse tradiționale pe bază de curpru și sulf, respectând valorile impuse de legislația europeană.

Vinurile cramei Lechburg sunt în proporție de 80% vinuri albe din soiuri autohtone și de peste hotare. Vinul roșu este doar vin din Pinot Noir, un soi care s-a adaptat foarte bine în Transilvania și care dă un rod satisfăcător.

La crama Lechburg cel mai mult mi-au plăcut etichetele. Acest vin se vinde îmbuteliat în sticle cu etichete elegante, argintii, pe care sunt ilustrați oameni îmbrăcați în costum popular. Și dacă vinurile albe poartă însemnul unor frumoase țărănci, cel roșu, mult mai bărbătesc, este singurul reprezentat de un bărbat. Din punctul meu de vedere, ca prezentare, este vinul ideal pentru un cadou corporate sau chiar ca suvenir când vizitezi o țară străină.

#6 Crama La Salina

Salina Turda a devenit deja un brand de țară recunoscut peste hotare. Nu de puține ori am întâlnit turiști veniți în România special pentru a vizita acest loc. De aceea și așteptările față de tot ce este asociat cu aceasta sunt mari. Crama La Salina însă, cramă ce poartă numele faimosului obiectiv turistic, nu m-a dezamăgit.

Dacă ești în căutarea unei crame unde să te distrezi și să petreci chiar câteva nopți de relaxare, Crama La Salina este locul ideal. Poziționată ideal în apropierea Salinei Turda și înconjurată de plantația de viță de vie Crama La Salina oferă turiștilor o experiență transilvăneană autentică. Degustarea se desfășoară la restaurantul Sarea în Bucate, vis-a-vis de salină și pentru cei care caută un loc de cazare, tot aici pot găsi și confortul dorit.

Vinurile Cramei La Salina poartă numele brandului Issa și dintre toate sortimentele, cel mai mult mi-a plăcutChardonnay Barriquecare se remarcă prin aroma ușor lemnoasă și aciditatea echilibrată.

#7 Pivnița Logos

În centrul orașului Aiud, la subsolul Colegiului Bethlen Gabor am descoperit o cramă cu o vinotecă plină de vinuri albe. Până acum, din această experiență am învățat că vinurile albe sunt niște vinuri tinere care se beau în anul în care au fost îmbuteliate și nu își păstrează calitățile mai mult de doi-trei ani. Dar la Logos am degustat vinuri vechi și de zece ani cu un gust proaspăt și parfumat.

În pivniță, bine puse la păstrare, există și vinuri care datează din anul 1991, anul în care a fost înființată crama. Ăstea da vinuri vintage!

#8 Crama Țelna

Crama Țelna se spune că deține una din cele mai vechi podgorii din Transilvania. Clădirea acesteia se pare că în vechime a fost o proprietate boierească. Pe plantațiile ei cresc Fetească Regală, Muscat Ottonel şi Sauvignon Blanc.

Fetească Regală este un soi românesc relativ nou. Se spune că ar fi apărut în mod natural prin încrucișarea soiurilor autohtone Fetească Albă și Grasa de Cotnari și că ar fi fost descoperită în Transilvaia, într-un sat de lângă Târnăveni de către un vinificator francez cândva la sfârșitul secolului XIX. Alții spun că este la fel de nouă ca și România, iar anul acesta a sărbătorit și ea tot 100 de ani.

Dar să revenim la vinurile cramei Țelna. Ca multe alte crame transilvănene și aceasta are o istorie veche de secole, iar producătorii susțin că au dovezi clare cum că în anul 1489 Matei Corvin însuși a comandat vin de la această cramă tocmai pentru nunta sa.

#9 Domeniile Boieru

În Aiud, la Domeniile Boieru am descoperit migdali. Nu mi-aș fi imaginat vreodată că aceștia pot crește și pe meleagurile noastre, dar sunt din belșug în Aiud, dovadă a climatului cu influențe mediteraneene. Din același motiv, și vinurile din această zonă au un gust specific, deosebit.

Sub numele de Domeniul Ciumbrud se găsesc în magazine vinurile cramei Boieru și se disting prin aromele lor de struguri copți lent, într-o zonă cu climă blândă, ferită de vânturi puternice. Paleta coloristică în care sunt disponibile atât vinurile albe cât și cele roșii este variantă, iar aroma de migdal se regăsește în multe dintre ele.

#10 Pivnița Takacs

La Pivnița Takacs proprietarul ne-a propus o plimbare în podgorie pe care am acceptat-o bucuroși. Am urcat cu un automobil până în vărful dealurilor, pe un platou și de acolo am admirat priveliștile ascultând planurile de dezvoltare ale domnului Takacs.

Nu peste mult timp, această cramă se va extinde și așa cum se potrivește unor locuri cu potențial estetic deosebit, pentru degustare se va construi o clădire specială tocmai la poalele dealurilor.

Din toate vinurile acestei crame cel mai mult mi-a plăcut Gewurztraminer, un vin auriu cu miros parfumat de dulceață de trandafir și note de miere. Acesta este produs dintr-o subspecie a Traminerului Roz și iese în evidență prin gustul său dulce pe care nu-l mai poți uita odată ce l-ai încercat.

#11 Crama Jidvei

Crama Jidvei deține cea mai întinsă podgorie din România. Și probabil nu greșesc dacă afirm că este și cea mai cunoscută dintre cramele României peste hotare.

Aici totul este produs în cantități industriale, iar aparatura, crama, utilajele sunt pe măsură. Cât despre vin, cred că sunt puține șanse să nu-l știi deja, așa că mă voi limita la a-ți spune care mi-a plăcut mie cel mai mult.

Poate pentru că sunt femeie ar spune unii. Sau poate doar pentru că din când în când, la anumite ocazii, am poftă de un vin dulce. La Jidvei băutura pe care am băut-o până la fund când am participat la degustare, a fost vinul spumant Mărgăritar Rose, un vin cu aromă de cireșe.

#12 Crama Avincis

Dacă la alte crame m-am concentrat mai mult pe gustul vinului, la Avincis și peisajul mi-a furat privirea. Cu toate că se așternuse deja un strat de zăpadă, domeniul este foarte bine îngrijit și pus la punct până în cel mai mic detaliu, de o eleganță aparte.

Într-un cadru pitoresc fără seamăn, Avincis este una din acele crame unde poți poposi câteva nopți petrecând o vacanță luxoasă într-una din camerele destinate turiștilor.

La degustare am încercat vin din mai multe game și indiferent de prețul lor, calitatea s-a regăsit în fiecare sortiment.

#13 Domeniul Drăgaș

Dacă ar fi să descriu într-o singură expresie vinul Cramei Drăgaș, m-aș rezuma la puțin și bun. Cu o podgorie de doar 7 hectare, Domeniul Drăgaș produce cel mai bun Merlot pe care am avut șansa să-l degust vreodată în România. Tot aici am fost primiți cu cele mai sofisticate preparate folosite ca neutralizatori pentru degustarea vinurilor.

Vinul Domeniului Drăgaș este comercializat sub brandul numit Pelerin și se vinde în diferite centre comerciale din țară, inclusiv în lanțul de librării Cărturești. Ca preț nu este cel mai accesibil vin de pe piață, dar pentru gustul său desăvârșit eu îl consider un produs de lux cu care merită să te răsfeți din când în când.

#14 Casa de Vinuri Iordache

Din toate cramele pe care le-am vizitat, vinul Casei de Vinuri Iordache este singurul pe care nu l-am degustat (încă). Însă am adus cu mine acasă două sticle pe care le voi bea în vacanța de iarnă și după câte surprize plăcute am avut în această excursie, sunt convinsă că nu mă vor dezamăgi.

La Casa de Vinuri Iordache, pe lângă o cramă bine organizată, în curs de expansiune, am descoperit și un muzeu etnologic aparținând proprietarilor. În acest muzeu sunt expuse zeci de costume populare din diferite zone ale României și o colecție impresionantă de goblenuri realizate de trei generații de femei ale familiei.

❋ Dacă ți-a plăcut În căutarea celor mai bune vinuri din Transilvania și Olteniate invit pe blogul nostru:

Blog pickandkeep



2 comentarii la „・În căutarea celor mai bune vinuri din Transilvania și Oltenia – 14 crame

  • decembrie 8, 2018 la 10:27 am
    Permalink

    Ok ok, m-ai făcut să mă ad literam, ling pe bot și să înghit în sec în același timp. Păi e corect așa? Să mă faci să călătoresc atât de mult pentru un strop de licoare?
    Multe felicitări pentru articol, Ioana!

    Răspunde
    • decembrie 8, 2018 la 10:32 am
      Permalink

      Îți mulțumesc mult pentru comentariu, Alex. Toate aceste vinuri se pot găsi și în magazine sau în rețeaua horeca, în funcție de gamă. Dar recunosc că nu se compară nimic cu experiența unei vizite direct la cramă unde poți vorbi cu vinificatorul și poți degusta produsele sfătuit de acesta cu ce este mai bine să le asociezi.

      Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *