Sunt mamă și uneori pizza Tomi mă scoate din încurcătură
M-am visat dintotdeauna mamă, dar niciodată una care petrece jumătate de zi în bucătărie și restul timpului făcând casa să strălucească de curățenie. Nu mă înțelege greșit, îmi place să gătesc și casa mea arată decent în majoritatea timpului. Dar dacă am de ales între a-mi petrece timpul cu Yori și a păzi ciorba pe aragaz, întotdeauna aleg prima variantă.
Trăiesc contra cronometru. Am încercat mereu să combin viața de familie cu studiul și cariera și chiar dacă sunt departe de perfecțiune, mă străduiesc. La capitolul masă, prefer mâncărurile simple, cele pe care le pot prepara în mai puțin de jumătate de oră sau cele care se gătesc singure, așa cum îmi place mie să le spun. Din prima categorie fac parte supele simple, delicatesele japoneze gustoase și sănătoase și, cel mai important, ușor de pregătit, salatele sau binecuvântata mămăligă cu brânză și ouă. Iar în cea de-a doua se găsesc takikomi gohan, piureul de cartofi și, mai nou, fripturile, peștele și legumele la cuptor.
Însă chiar dacă pare simplu să rumești câteva copănele la cuptor și să le servești apoi cu o garnitură de cartofi și murături sau salată de roșii, uneori nu am timp nici măcar.
Încerc să nu fac din asta un obicei, dar cam o dată la două săptămâni apelez la oferta bogată de semipreparate pe care mi le oferă societatea modernă și rezolv rezolv problema mesei cât ai clipi. Iar în situații de criză, pizza este una din soluțiile mele preferate, mai ales pizza Tomi pentru că place tuturor.
Pizza italiană: diversă, gustoasă, caldă și crocantă, zici că e comandată!
Ador pizza Tomi, iar luna aceasta am avut ocazia să-mi delectez familia cu patru sortimente bune bune bune:
- Tomi Pizza Salami
- Tomi Pizza Margherita
- Tomi Pizza Primavera
- Tomi Pizza Prosciutto
În zilele mai ocupate, am scos din timp pizza din congelator și am lăsat-o să se dezghețe complet. Apoi, pentru că am un cuptor cu dimensiuni mai mult decât modeste, am tăiat fiecare pizza în patru, am așezat feliile în tavă și le-am băgat câteva minute în cuptor. Apoi, am profitat de partea frumoasă în ceea ce privește cuptorul meu mic – timpul de gătire – și imediat masa a fost gata.
Nici nu am aștepat să se coacă toate bucățile și am început să ne înfruptăm din cele deja coapte, așa fierbinți cum erau. Într-una din zile am savurat specialitățile cu carne și în alta pe celelalte două, toate unice în felul lor. Despre cât de bune au fost, cred că nu mai trebuie să povestesc pentru că se poate observa ușor pe fețișoara aceasta pe deplin satisfăcută.
Tu ai încercat vreodată pizza Tomi? Când timpul nu este de partea ta, la ce trucuri apelezi ca să ieși din încurcătură?
IOANA ISHIKAWA – CONSTANTIN
❋ Dacă ți-a plăcut articolul citește și:
Sunt mamă și uneori pizza mă scoate din încurcătură