・#AlwaysYesToRomania o provocare adresată turiștilor de pretutindeni

Dacă faci parte din clubul turiștilor pofesioniști care nu doar că își cunosc țara obiectiv cu obiectiv, ci și vizitezi cu regularitate locuri mai puțin cunoscute, ești probabil familiar cu proiectul celor de la SIXT New Kopel, #AlwaysYesToRomania.

SIXT New Kopel este pe locul întâi în rândul companiilor de leasing operațional din România și excelează în industra auto locală prin serviciile unice pe care le oferă. În cadrul aceleiași companii poți beneficia de servicii de leasing operațional, rent a car, vânzare de mașini uzate sau noi precum și de cel mai mare service auto din România.

O provocare adresată turiștilor profesioniști

SIXT New Kopel nu se evidențiază doar prin profesionalismul serviciilor pe care le oferă, ci și prin dragostea față de țara noastră. Astfel, a lansat inițiativa #AlwaysYesToRomania prin care îndeamnă pe toți cei care iubesc țara noastră să se implice activ în descoperirea locurilor mai puțin umblate de pe meleagurile noastre pitorești.

#AlwaysYesToRomania este un proiect dedicat celor însetați de cunoaștere, celor îndrăgostiți de natură și celor pentru care vacanța nu se rezumă doar la o singură stațiune balneară sau montană.

Pretutindeni în România poți avea parte de experiențe inedite, te poți bucura de peisaje unice și poți cunoaște mărinimia localnicilor primitori. Trebuie doar să ai inima deschisă și să îți placă gustul aventurii.

Ce spui dacă vacanța viitoare îți faci bagajele, te sui în mașină și conduci unde te poartă inima fără vreun scop anume, doar de dragul descoperirii?

Eu dacă aș avea la dispoziție o mașină SIXT Rent a Car pentru a merge oriunde…

Aș știi exact încotro m-aș îndrepta.

Și cred că turiștilor de pretutindeni le-ar face plăcere locul ales de mine.

Dacă aș avea la dispoziție câteva zile de vacanță mi-aș face pe fugă bagajele și m-aș pierde prin Maramureș. M-aș ascunde de lume în mijlocul naturii și aș uita de slujbă, de responsabilități și de mine – cea de zi cu zi.

Aș închide telefonul, dar l-aș lua cu mine în caz de urgență; Aș face câteva sendvișuri așa cum știu eu cel mai bine; Aș pregăti un termos plin ochi cu cafea; Aș lua cu mine CD-urile cu Interpol și Placebo și probabil că nu aș uita nici de cele cu D‘espairs Ray pe care mi le-a lăsat moștenire fratele meu;Și apoi, aș porni la drum cu destinația: Sighetu Marmațieialături de soțul meu.

Nu ar fi prima oară când aș ajunge acolo. Nici vorbă! De când sunt ghid, bucățica aceea de Românie nu mi-e străină, dar nu am avut încă șansa să o cunosc pe cont propriu.

Una e să mergi la drum în tur, cu gândul la clienți, la nevoile lor și la cum să îi faci mai fericiți, și alta e să călătorești fără responsabilități.

Eu m-aș îmbrăca cu o pereche de pantaloni militari kaki, un tricou gri și perechea mea de New Balance 574 pe care am încălțat-o așa de des că nu-i mai port de grijă. El ar fi atent să nu poarte aceleași culori ca mine.

Ne-am urca în mașină, am asculta de 10 ori pe repeat Post Blue de la Placebo și am bea cafea.

Ajunși în inima Maramureșului, am colinda Valea Izei. Îmi plac poveștile și sunt o visătoare incurabilă, iar locul acela, desprins parcă dintr-un basm, răsună în același ritm cu bătăile inimii mele.

Ne-am minuna de fiecare poartă sculptată în lemn și de nelipsitul port popular al localnicilor în zilele de sărbătoare. Inevitabil, mi-aș pune în gând întrebarea: Oare cum ar fi fost să trăiesc acum o sută de ani, când lumea se îmbrăca mai des așa? Și oare câte griji mi-aș fi făcut zi de zi să nu îmi murdăresc hainele?

Am merge până în Vișeu de Sus și am face o plimbare cu Mocănița de-a lungul râului Vaser. Am traversa împreună poduri și tunele și ne-amîmbăta privirea cu verdele sălbatic ce ne înconjoară. Am zări un lup sau un urs ieșit la plimbare și ne-am bucura amândoi că nu ne poate păpa de sus, din Mocăniță. Eu l-aș întreba dacă îmi cumpără o pisică când ne întoracem acasă, iar el ar zice: NU, că nu mai putem călători!

Am merge la Cascada Cailor, dar nu cu telecabina. Am face hiking ca la carte pentru că ne place mersul pe jos. Prin minte cu siguranță ne-ar defila imagini de acum trei ani cu cascadele și pădurea din locurile unde am trăit și ne-ar cuprinde un puternic sentiment de nostalgie. Mie mi-ar aminti de Kagee no Mori și el mi-ar promite că mă va duce iar acolo. Cândva…

Am da o raită prin toate târgurile și eu m-aș tocmi la dulciurile din Ucraina. El ar spune că nu-i trebuie. Dar eu mi-aș lua din toate sortimentele cât să îmi ajungă pentru un an și le-aș mânca înainte să mă întorc înapoi în București. Apoi, m-aș plânge că m-am îngrășat, iar el mi-ar spune că îmi stă mai bine așa și că arăt ca un pui de focă.

Seara mie mi-ar fi dor de stele. Atunci aș căuta pe cer Carul Mare și pe cel Mic și l-aș întreba cum se numesc în limba lui. Mi-ar zice că știe despre ce vorbesc, dar le-a uitat. Și așa, visând la ele, le-aș promite că le voi căuta numele japoneze în dicționar când ajung acasă. Dar, le-aș minți pentru că în București nu mi se mai arată și voi uita din nou de ele.

Ziua următoare am hoinări pe potecile și prilazurile Muzeului Satului Maramureșan din Sighetu Marmației și deși e doar septembrie, eu m-aș ruga să ningă pentru că doar asta ar lipsi ca totul să fie absolut perfect.

IOANA ISHIKAWA – CONSTANTIN

❋ Dacă ți-a plăcut articolul #AlwaysYesToRomania o provocare adresată turiștilor profesioniști te invit pe blogul nostru:

・Blog pickandkeep