・Trecerea de la mâncare chinezească la avioane e mai naturală decât crezi

Toamna aceasta este prima oară când fratele meu ne-o prezintă pe prietena sa. De fapt, cred că e prima oară când ne prezintă pe cineva. Au venit amândoi în vizită și ca de obicei în astfel de situații, am fost prea ocupată cu ordinea și curățenia să mai am timp și de gătit. Dar nu m-am panicat prea tare pentru că rezolvarea am găsit-o repede: mâncare chinezească de la Wu Xing livrată acasă.

Eram patru: eu, soțul meu T, fratele meu C și prietena lui D, toți înfometați nevoie mare, așa că am comandat repede douăsprezece cutii cu diferite bunătăți.

Până a ajuns comanda, nu am avut timp decât să le spun să se facă comozi și să pun de un ceai de iasomie care să se potrivească gustului de mâncare chinezească.

Apoi, când a ajuns comanda s-a făcut o liniște desăvârșită și fiecare a savurat cu plăcere din tot ce am luat.

C a fost mai mult ca încântat pentru că lui îi place mâncarea deosebită; D nu mai mâncase vreodată și s-a bucurat să descopere un gust nou; iar T, japonez fiind, adoră mâncarea asiatică de când se știe.

Festinul a fost absolut grozav, musafirii încântați, iar eu fericită că nu am avut vase de spălat.

C: A fost foarte bun! Acum mai merge doar niște ceai!

D: Sărut mâna pentru masă!

T: Să ne fie de bine! Mai comandăm și altă dată.

O: Apropo, mă bag și eu în vorbă. Cu aplicația Share and Play  de la Wu Xing poți participa la un concurs cu premii dacă comanzi mâncare chinezească pentru un grup de prieteni.

T: Oana, mi se pare că tu ai făcut o pasiune pentru concursurile cu premii!

O: Nu este adevărat! Nu am făcut nicio pasiune… Eram de mult pasionată de concursuri. Dar nu de oricare, ci de cele creative. Uite! Am înțeles că trebuie să descarci aplicația, o folosești ca să comanzi mâncare chinezească pentru tine și alți câțiva amici și apoi primești o provocare.

D: Să o mănânci pe toată? Dacă asta este provocarea, mă bag!

O: Nu! Nu asta este provocarea. Dacă să mănânci multă mâncare chinezească delicioasă ar fi o provocare, pei atunci noi am câștiga sigur! Este vorba despre o construcție. Ai la dispoziție patru modele de construcții din care trebuie să realizezi unul din cutiile goale în care ți-a fost livrată mâncarea. Apoi, faci o poză și o trimiți.

C: Ce tare! Sigur am câștiga și la asta! Oani, mai știi când eram mici și construiam case pentru dinozaurul roșu?

O: Daaa! Și de fiecare dată îi făceam o casă cu etaj unde își avea dormitorul și în interior puneam un dispozitiv cu led ca să se vadă lumină la fereastră.

C: Și dinozaurul stătea mereu pe verandă…

T: Mă întreb ce am putea construi din aceste cutii?

D: Știu eu! Tot dau la arhitectură așa că propun să costruim niște clădiri.

C: Hai să facem un castel medieval chinezesc.

O: Și neapărat să aibă și turnuri!

D: Bine! Folosim trei cutii pentru bază, și încă una pentru catul superior.

O: Și în jur, turnuri de apărare!

C: Vrei să spui pagode… vorbim de China…

O: Bine, bine! Pagode. Îi facem și pagode.

D: Am înțeles! O pagodă înaltă de trei nivele și două mai mici de câte două, în care cetatea adună provizii.

T: Și așa ne-a mai rămas fix o cutie.

O: Pe aceasta o folosim pentru a construi un foișor. Cutia este baza și din bețișoare facem un acoperiș țuguiat. Aici își beau în fiecare dimineață ceaiul concubinele împăratului.

D: Crezi că le-ar plăcea să își bea ceaiul împreună? Nu crezi că sunt rivale și s-ar părui?

O: În realitate probabil că da, dar aceasta este povestea noastră și aici nu există loc de gelozii.

C: Da… nici eu nu cred că ar fi fericite concubinele să stea toate la un loc…

O: Bine! Renunț la idee! Foișorul este doar pentru mine. Concubinele își pot bea ceaiul fiecare în camera ei…

T: Auziți? Vouă nu vi se par mai grele cutiile acestea decât atunci când erau pline cu mâncare?

D: Și mai mari…

C: Eu cred că nu sunt cutiile de vină! Noi suntem mai mici!

O: Ne micșorăm?!

C: Tot ce se poate. Știam eu că ce am mâncat a fost prea bun să fie mâncare chinezească obișnuită!

D: Vom dispărea de tot! Deja nu îmi mai dau seama dacă mai suntem în sufrageria voastră sau în mijlocul pustiului.

O: Nu vom dispărea! Suntem în sufragerie! Uite! Pe jos este lemn. Deci stăm pe parchet!

T: Ba are dreptate! Dacă nu ne micșorăm până nu mai rămâne nimic de noi, ne papă chestia aceea care zboară deasupra noastră și tot dispărem!

C: Să fugim spre foișor! Este cel mai aproape!

Cu sufletul la gură, toți patru ne ascundem la adăpostul foișorului de zburătoarea care ne pândea. Înăuntru este întuneric beznă.

D: Ce ne facem acum?

O: Aștăptăm să plece arătarea!

BUUUF! Se aude deodată și acoperișul foișorului se cutremură.

C: Nu îmi spune că acea chestie s-a izbit de bețișoarele cu care am făcut acoperișul! De ce nu l-ați facut mai rezistent? Trebuia să le legăm cu sfoară sau bandă adezivă cât încă eram mari!

T: Dar cine știa că vom ajunge de un centimetru?!

BUUUUUUUF! Și clădirea se cutremură din nou.

O: dacă nu ieșim acum, se va prăbuși peste noi.

D: Haideți afară! Mergem către pagoda cea mare! Eu am construit-o, deci știu în ce direcție se află!

O luăm iar la fugă alunecând pe parchetul de lemn, care acum pare kilometric.

T: Și eu care spuneam că apartamentul nostru este prea mic…

O: Bine că nu ne-am mutat la casă! Asta probabil este doar o ploșniță care a intrat pe fereastră când am aerisit, dacă era un șoarece…

T: Ți-am zis că nu trebuie să ții toată ziua geamurile deschise!

D: Uite pagoda! Să intrăm!

C: Întuneric și aici! Trebuie să găsim o soluție să redevenim mari! Nu vom supraviețui prea mult la dimensiunile acestea!

T: Dar mai întâi de toate trebuie să omorâm lighioana!

D: Cred că știu! Dacă este vorba de provocarea de care vorbea Oana mai devreme?

O: Te referi la provocarea Share&Play?

D: Da! Exact la ea! Dacă ne-am micșorat tocmai pentru că nu am dus-o la bun sfârșit?

C: Ce vrei să spui? Am făcut o construcție. Ce puteam face mai mult?

D: Puteam! Provocarea nu se încheie decât în momentul în care faci o poză construcției și o trimiți!

O: Așa este! Trebuie să găsim o cale de a face poza! Repede! Scoateți un telefon!

T: Eu nu îl am la mine.

C: Nici eu!

D: Eu l-am lăsat pe al meu sub cutiile cu care am construit castelul. Trebuie să ajungem cumva acolo…

C: Imposibil! Este mult prea departe.

T: Mai întâi trebuie să scăpăm de gândac!

O: Am o idee! Oricum nu avem cum să-i venim de hac! Ce ziceti dacă în loc să îl omorâm ne folosim de el ca să ajungem mai repede la castel?

D: De acord! Dar cum?

O: Ne urcăm până la cel mai înalt cat, așteptăm să vină ploșnița și apoi sărim cu toții pe spatele ei. E gândac la urma urmei și nu își poate îndoi corpul ca să ne înhațe dacă îi stăm pe spate.

T: Bine că am mâncat înainte să mi se tai pofta de mâncare, dar ca idee, este excelentă!

Și uite așa am reușit să capturăm biata ploșniță și să îi sărim în spinare.

Ajunși în fața castelului, ne catapultăm din spatele inamicului nostru înaripat și țuști spre adăpost. Dar, când dăm să intrăm în castel, vedem că între timp, acesta chiar s-a transformat complet și a trecut de la stadiul de cutii de hârtie, la lemn și piatră adevărată.

C: Dacă mai pierdem mult timp pe aici, probabil se vor mai transforma și alte lucruri din jur și chiar vom fi în pericol!

D: Trebuie să existe o soluție. Doar am ajuns până aici. Încă puțin și îmi recuperez telefonul.

T: Priviți! Se vede poarta castelului.

C: Dar are niște înscrisuri ciudate pe ea!

Trecerea de la mâncare chinezească la avioane e mai naturală decât crezi

T: Nu sunt ciudate… Sunt litere chinezești!

D: …Și sunt atât de multe!

O: Dacă este să ne gândim că în total sunt 60.000, acestea sunt chiar puține.

D: 60.000?! Atunci de ce doar acestea din toate cele 60.000?

C: Poate că nu este nevoie chiar de toate! Uite! Dacă te uiți mai atent, par a fi un fel de butoane! Poate că este vorba de o parolă, iar aici este un set de litere astfel încât să nu fie ușor de descoperit, dar nici imposibil.

O: Ai dreptate! Dacă se referă la mâncare chinezească?

C: Poate este vorba despre restaurantul Wu Xing. Am auzit de multe ori că este asociat cu cinci elemente.

T: Dacă este vorba de cele cinci elemente din cultura asiatică, atunci este simplu: Foc 火, Apă 水, Metal 金, Pământ 土, Lemn .

D: Dar tot sunt prea multe! În funcție de oridinea în care le apăsăm pot fi o mulțime de combinații!

O: Așa e. Pare prea complicat! Nu cred că la asta se referă! Trebuie să fie ceva mai simplu de atât. Cum se spune la cele cinci elemente dacă e să ne referim la toate la un loc?

T: 五大 Godai?

O: Nu merge! Nu cumva așa este în japoneză? Cred că în chineză se spune Wu Xing… exact ca numele restaurantului…

T: Probabil! Și atunci înseamnă că se scrie diferit! Dar cred că știu. Cinci elemente… Hmmm… Cinci cu siguranță se scrie 五 și elemente… probabil, căi?!

O: Cale! Da! Adică ! Asta e! 五行

D: A mers! Incredibil! Poarta se deschide!!

ioana constantin ishikawa pickandkeep

❋ Acest articol a fost scris și editat pentru cea de-a 24-a probă din cadrul concursului SuperBlog 2017:

SHARE&PLAY

❋ Nu uita de campania SHARE&PLAY derulată de WU XING și comandă în grup! Premiile pe care le poți câștiga sunt mai mult decât atractive! O mulțime de premii săptămânale și marele premiu, un smartphone Huawei P10Lite.

Ai grijă însă să nu te lași dus de val cu prea multă mâncare chinezească și construcții complicate și să uiți de poză! Ai văzut ce se poate întâmpla 😉

Trecerea de la mâncare chinezească la avioane e mai naturală decât crezi

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

error: Content is protected !!